Procedura de desemnare și numire a noilor procurori șefi din fruntea celor trei mari parchete – Parchetul General, Direcția Națională Anticorupți și DIICOT – a intrat în linie dreaptă. Deși întreaga opinie publică se aștepta ca printre candidații care s-au înscris în această cursă să se regăsească și numele actualilor șefi din fruntea PG și DNA, respectiv Alex Florența și Marius Voineag, aceștia au produs marea surpriză a competiției alegând să opteze pentru poziții de adjuncți, în loc să forțeze o nouă candidatură pentru primele poziții deși, conform prevederilor legale, amândoi mai aveau dreptul la încă un mandat.
Ajunși în fruntea celor două parchete sub semnătura președintelui Klaus Iohannis, care a ales ca pe finalul ultimului său mandat la Palatul Cotroceni să abandoneze total lupta anticorupție și orice încercare de reformare a statului, Florența și Voineag, cei doi procurori proveniți din DIICOT, s-au descurcat fiecare cum au putut mai bine. Ajunși în fruntea unor instituții fie traumatizate de atacurile clasei politice, cum a fost cazul DNA, fie inerte și prăfuite, cum a fost cazul Parchetului General, Florența și Voineag au încercat să recupereze cât de mult au putut la nivel de imagine, după schimbarea de regim politic produsă în mai 2025.
Deși președintele Nicușor Dan nu le putea imputa celor doi lipsa de implicare și interes manifestate de Klaus Iohannis cu privire la lupta anticorupție, pentru că, așa cum a precizat și Marius Voineag ”performanța DNA depinde de susținerea tuturor instituțiilor statului, inclusiv a celor politice” și, la limită, deși i-a criticat în câteva rânduri, putea să le acorde celor doi procurori șansa de a-și demonstra și desăvârși capacitățile manageriale, două evenimente majore, de tip ”lebăda neagră” au influența definitiv destinul actualilor procurori șefi, punându-l pe Nicușor Dan în imposibilitatea de a le mai acorda semnătura pentru al doilea mandat.
Primul eveniment, deși aparent nu are nicio legătură cu jocurile de putere din justiție, dar care a lovit direct în temelia șanselor lui Florența și Voineag de a mai obține un nou mandat în fruntea celor două parchete, a fost decizia lui Ilie Bolojan de a mări TVA-ul. Nicușor Dan a făcut două promisiuni mari și late în timpul campaniei electorale pentru alegerile prezidențiale din mai 2025. Prima promisiune făcută electoratului care l-a votat a fost aceea că nu va crește TVA-ul. Iar a doua mare promisiune a fost aceea că va impulsiona lupta anticorupție, lăsând tuturor impresia că-i va schimba pe cei doi procurori șefi din fruntea PG și DNA.
Guvernul condus de Ilie Bolojan, pe fondul obtuzității economice de care a dat dovadă liderul PNL, dar și a rivalității politice care există între acesta și președintele Nicușor Dan, a decis, însă, mărirea TVA de la 19% la 21%, lovind puternic în toate categoriile electorale și în credibilitatea președintelui Dan. Prima mare promisiune făcută de Nicușor Dan în fața susținătorilor săi a fost făcută praf. Ajuns la Palatul Cotroceni din postura de candidat independent, fără să aibă în spatele său un partid puternic care să-i susțină agenda politică, Nicușor Dan s-a văzut pus la colț de premierul Ilie Bolojan.
Al doilea eveniment cu implicații majore asupra destinului celor doi procurori a fost documentarul Recorder, în care procurorul Marius Voineag a fost unul dintre personajele aspru criticate, deși dovezile care să susțină aceste critici au lipsit cu desăvârșire. Presiunea publică a fost una semnificativă și, deși Marius Voineag și-a apărat mandatul cu cifre și date concrete, acțiunile DNA reprezentând probe certe că instituția a început să-și tureze motoarele, coroborând cele două evenimente, cu implicații majore pentru imaginea noului președinte, Nicușor Dan nu prea a avut de ales. Dacă mărirea TVA nu a depins de semnătura lui, numirea procurorilor șefi depinde exclusiv de semnătura sa.
Desigur, Florența și Voineag ar fi putut să ignore tot acest contextul politic și să-și apere mandatele printr-o nouă candidatură, însă l-ar fi pus pe Nicușor Dan într-o situație foarte delicată, lăsând impresia că-i sfidează autoritatea de președinte. Spre deosebire de unii dintre predecesorii săi, lui Nicușor Dan nu-i plac conflictele politice sau mediatice, ”bătălia” de la Planșeul Unirii fiind o excepție în acest sens. Nicușor Dan este un om al dialogului, preferă ”bătălia” argumentelor sau negocierile de lungă durată. Intrarea în cursă a celor doi procurori ar fi fost percepută drept un gest de frondă și, chiar dacă ar fi fost selectați și propuși de ministrul Justiției, l-ar fi pus pe Nicușor Dan într-o situație de conflict. Adică, exact ceea ce detestă acesta cel mai mult.
Retragerea nu înseamnă, însă, sfârșitul carierei celor doi procurori. Marius Voineag este un adevărat personaj mediatic care stârnește extrem de multe reacții. Pe Voineag, atacurile lansate la adresa lui din partea presei și a adversarilor din mediul politic, îl hrănesc, nu-l doboară. Imaginea de ”păpușar” al luptei anticorupție, pe care adversarii săi i-au creionat-o, imediat după ce a anunțat că își depune candidatura pentru poziția de adjunct al Procurorului General, îl ajută din plin să se mențină în atenția mass-media foarte mult timp de aici înainte. Practic, toate dosarele de succes instrumentate de DNA se vor deconta în contul lui Voineag.
La rândul său, Alex Florența, dacă va obține poziția de adjunct DIICOT, poate să joace o carte extrem de interesantă în următorii trei ani. Combaterea războiului hibrid desfășurat de Federația Rusă și alte forțe ostile va continua să fie o temă de interes care se va amplifica în următorii ani, mai ales prin perfecționarea și dezvoltarea mecanismelor prin care se desfășoară aceste acțiuni. Dacă alegerile prezidențiale din anul 2024 au fost influențate de astfel de mecanisme, alegerile parlamentare din anul 2028 nu vor face excepție. Or, implicarea în combaterea războiului hibrid, eventual prin coordonarea unei structuri specializate la nivelul DIICOT, ar trebui să fie punctul central al proiectului de candidatură al procurorului Florența. Cu siguranță, o astfel de structură ar putea să joace un rol cheie în alegerile parlamentare din anul 2028, iar Florența va culege toate beneficiile de imagine.
Florența și Voineag nu și-au încheiat carierele. Din contră, prin decizia înțeleaptă de a renunța, momentan, la această candidatură, cei doi procurori i-au salvat onoarea președintelui Nicușor Dan. O decizie care, cu siguranță, le deschide ușa unor noi oportunități în viitor. Nicușor Dan și-a redresat autoritatea știrbită de atitudinea sfidătoare a premierului Ilie Bolojan. Le este dator ”big time”. Dacă vor avea abilitatea să se mențină în atenția mass-media, Florența și Voineag ar putea să revină pe cai mari în 2029. Poate chiar pentru un mandat de cinci ani.
