Iarna nu-i ca vara și nici Bucureștiul nu-i ca Oradea. Venit pe cai mari în Capitala țării, după imensul eșec înregistrat de Partidul Național Liberal la alegerile prezidențiale și parlamentare din iarna anului 2024, purtând deasupra capului aura reformatorului care a obținut rezultate remarcabile în administrația pe care a condus-o timp de mai mulți ani, Ilie Bolojan a fost rapid asimilat de mass-media, dar și de către electoratul dezamăgit de oferta pusă pe tarabă în ultimii ani de către liberali drept un posibil salvator atât al partidului din Aleea Modrogan, cât și al dreptei românești.
După un foarte scurt stagiu petrecut la Palatul Cotroceni, în rolul de președinte interimar, poziție din care a generat câteva mici lovituri de imagine, care l-au și propulsat rapid drept lider în sondajele de opinie, devansându-i inclusiv pe principalii candidați la alegerile prezidențiale desfășurate în luna mai, Ilie Bolojan a reușit, într-un final, să fie nominalizat în funcția de prim-ministru al României, deși Partidul Național Liberal, al cărui președinte a și fost ales la congresul din 12 iulie, s-a clasat abia pe locul al treilea la scrutinul parlamentar din 1 decembrie 2024, obținând doar 14% din voturile celor care s-au prezentat la urne.
Cum, de regulă, așteptările foarte mari, generează dezamăgiri la fel de mari, guvernul condus de Ilie Bolojan, deși abia și-a intrat în pâine, a reușit să bifeze câteva scandaluri care nu doar că-i erodează puternic imaginea premierului, dar pun la îndoială capacitatea acestui executiv de a livra reformele promise cu mult fast în timpul campaniei electorale pentru alegerea președintelui României, liderul liberal fiind prezentat alegătorilor drept propunerea de tandem pe care candidatul Nicușor Dan a declarat că mizează pentru a-și pune în practică agenda reformistă cu care a reușit să-i seducă pe cei peste 6 milioane de alegători care i-au acordat votul în finala desfășurată în data de 18 mai.
Iar cel mai important test pe care guvernul condus de Ilie Bolojan a reușit să-l pice, la scurt timp de la instalarea sa la butoanele puterii care se află la Palatul Victoria, este cel al integrității. Un criteriu pe care Partidul Național Liberal l-a utilizat în foarte multe campanii electorale pentru a atrage cât mai multe voturi, dar și pentru a se prezenta în antiteză cu rivalii de la PSD, integritatea devenind un fel de brand utilizat exclusiv de liderii și partidele de dreapta. Or, scandalul generat de ”mita de supraviețuire” pe care prim-vicepremierul Dragoș Anastasiu a recunoscut în fața procurorilor și a instanței de judecată că a dat-o timp de opt ani de zile unei funcționare de la ANAF, cu scopul de a-și asigura liniștea pentru dezvoltarea propriilor afaceri, a lovit exact în brandul pe care Ilie Bolojan și Nicușor Dan au mizat în campania electorală la finalul căreia românii le-au acordat dreptul constituțional de a se afla la conducerea țării.
Un scandal care a mai animat puțin spiritele de pe scena politică, intrată în ultimii trei ani într-o liniște absolută, ca urmare a trocului politic la care au ajuns Klaus Iohannis și Marcel Ciolacu, dar care a deschis o adevărată cutei a Pandorei, având în vedere prezența în cabinetul condus de Ilie Bolojan a altor două personaje ale căror probleme cu legea, teoretic, ar fi trebuit să fie un motiv suficient pentru ca cei doi să fie incompatibili cu funcțiile de prim-vicepremier și secretar general al Guvernului. Dar, problemele de integritate morală cu care se confruntă Marian Neacșu și Radu Oprea, ambii lideri de marcă ai PSD, nu au constituit un criteriu de negociere la formarea și învestirea guvernului, ridicând multe semne de întrebare cu privire la sinceritatea și valorile pe Nicușor și Bolojan le împărtășesc cu adevărat.
Criza ”integrității” prin care trece guvernul condus de Ilie Bolojan i-a permis, însă, deputatei Alina Gorghiu, proaspăt aleasă în funcția de membru al Biroului Executiv al PNL care, în același timp, este și protejata baronului de Ilfov, Hubert Thuma, condamnat penal de către ICCJ la șase luni de închisoare cu suspendare pentru fapte de corupție, să iasă la rampă cu o postare pe rețeaua de socializare Facebook în care precizează că ”Pentru PNL integritatea nu este negociabilă și nici selectivă. Avem suficiente resurse interne – profesioniști și oameni integri – care pot duce mai departe aceste schimbări”, subliniind astfel ipocrizia de care au dat dovadă liberalii la negocierile privind formarea guvernului Bolojan.
Scandalul ”Anastasiu” a mai scos la iveală și o altă vulnerabilitate a premierului, dar și a executivului pe care îl conduce. Anume, incapacitatea de reacționa și de a gestiona corect crizele de imagine cu care acesta se confruntă. Lipsa de reacție a premierului, minciunile aruncate în spațiul public, prin intermediul purtătorului de cuvânt, și prelungirea inutilă a unui scandal, care se putea încheia rapid, a lăsat loc la foarte multe speculații, dezvăluiri și interpretări care au lovit direct în imaginea unui guvern care și-a propus realizarea unor ample reforme la nivelul statului. Or, pentru ca aceste schimbări să fie mai ușor acceptate, premierul are nevoie de credibilitate, dar, mai ales, are nevoie de foarte multă AUTORITATE. Însă, show-ul demn de filmele de la Hollywood, pus în scenă de Dragoș Anastasiu, cu ocazia anunțului privind demisia din funcția de prim-vicepremier, a devoalat faptul că Ilie Bolojan se confruntă cu o mare problemă de autoritate în cadrul propriului guvern.
Dacă pe parcursul celor trei luni, cât a îndeplinit funcția de președinte interimar al României, Ilie Bolojan a reușit să proiecteze imaginea unui lider sigur pe el, capabil să facă pasul de la politica locală spre marile jocuri de putere de la București, după numai o lună de zile de la instalarea la Palatul Victoria, Bolojan proiectează mai degrabă imaginea unui premier extrem de greoi în exprimare, dar, mai ales, în decizie. Este adevărat, nici contextul politic în care trebuie să gestioneze un executiv format din patru partide, fiecare cu propriile interese electorale, nu îl ajută foarte mult, însă liderii adevărați, cu preponderență, se fac remarcați în situații excepționale. Or, până în acest moment, Ilie Bolojan a demonstrat că plutește în derivă.
