Campania electorală pentru alegerea noului primar general al Capitalei a intrat în linie dreaptă. Peste numai o săptămână, bucureștenii vor merge la urne și vor decide înlocuitorul lui Nicușor Dan în cea mai râvnită funcție din administrația locală, o veritabilă trambulina electorală pentru toți liderii cu ambiții politice mari. O poziție dificilă, într-o metropolă complicată, însă o adevărată școală politică, primarul general având de înfruntat nu doar un Consiliu General, de multe ori potrivnic, ci și de gestionat orgoliile a șase primari de sectoare, fiecare cu propriile proiecte, idei și interese.
Dacă precedentele alegeri parțiale, organizate după plecarea lui Traian Băsescu la Palatul Cotroceni, au reprezentat doar o simplă formalitate, personalitatea fostului președinte și influența pe care o avea atât asupra Partidului Democrat Liberal, cât și la nivelul întregii clase politice, nu a prea lăsat loc pentru apariția unui posibil rival politic, acum, scena politică este extrem de fragmentată, încrederea populației în partidele politice a fost spulberată de corupția și incompetența manifestată, cu precădere, în ultimii cinci ani de zile, iar nevoia de schimbare este tot mai acută.
Dacă Capitala și bucureștenii se vor alege cu un primar legitim, deci instituția primăriei va avea stabilitatea necesară să definitiveze toate proiectele demarate de fostul edil Nicușor Dan, și chiar să lanseze inițiative noi, problemele administrative fiind ușor de observat la tot pasul, la nivelul partidelor politice, scrutinul de duminica viitoare, va genera adevărate cataclisme, luptele interne pentru putere, desfășurate pe parcursul acestor săptămâni de campanie electorală, fiind chiar mai acerbe decât competiția candidaților care s-au înscris în cursa pentru Primăria Generală.
Dacă USR-ul este deja o formațiune făcută țăndări, candidații sateliților desprinși din marele partid, care s-a profilat pe scena politică drept un susținător al justiției și al luptei anticorupție, campania ”Fără penali în funcții publice” fiind o platformă care a propulsat formațiunea lui Cătălin Drulă la un amețitor scor de 22,36% la alegerile europarlamentare din anul 2019, rup hălci puternice din electoratul fostului ministru al Transporturilor, astfel că, în scenariul unui eventual eșec, Drulă ar avea suficiente argumente să revină cu o nouă candidatură la alegerile locale din anul 2028, nu la fel stau lucrurile și în cazul PNL.
Cu portăreii pe urmele lor, pentru recuperarea datoriilor acumulate în campaniile electorale faraonice desfășurate în anul 2024, și cu procurorii DNA care citesc de zor cartea ”ostașului” Ciucă, promovată pe toate drumurile, pline de gropi, ale patriei, mai ceva ca sfânta Biblie, liberalii se pregătesc intens pentru o nouă rundă de răfuială politică internă, mai ales că procentele partidului sunt destul de șubrede, după măsurile draconice de austeritate, promovate cu zâmbetul pe buze de premierul Bolojan, iar congresul din luna iulie a generat extrem de multe nemulțumiri în partid.
Aflat în conflict deschis cu cea mai puternică grupare din partid, condusă de Hubert Thuma, liderul PNL Ilfov, cel care, potrivit stenogramelor DNA, conform informațiilor publicate chiar de către reputații jurnaliști de la G4Media, era numit de inculpații din dosarul ”Otopeni” drept ”mare mafiot”, Ciprian Ciucu încearcă să dea marea lovitură a carierei sale și, după un mandat la primăria Sectorului 6, și o reconfirmare în funcție, obținută cu un procent de 73%, acesta încearcă să cucerească Sfântul Graal al Bucureștiului, anume Primăria Generală a Capitalei.
Dacă Ciucu, flancat de premierul Bolojan și fostul premier Ludovic Orban, reușește să se instaleze în fotoliul lăsat liber de Nicușor Dan, la primăria Capitalei, acesta va acționa ca o veritabilă centură de siguranță atât pentru stabilitatea lui Bolojan în fruntea guvernului, cât și în fruntea partidului. Dacă Ciucu va pierde, însă, această competiție electorală, foarte probabil, în PNL se va declanșa noaptea ”cuțitelor lungi”, iar presiunile interne pentru demisia lui Bolojan din fruntea guvernului, dar și de la conducerea partidului, vor fi mai mult decât legitime.
În acest context, puternica grupare condusă de Hubert Thuma, grupare despre care relatează pe larg chiar reputații jurnaliști de la G4Media, șeful CJ Ilfov fiind condamnat penal de către ICCJ la șase luni de închisoare cu suspendare pentru fapte de corupție, ar putea să preia în forță atât conducerea partidului, cât și pe cea a guvernului, în contextul în care PSD s-a retras în tranșee și refuză să-și asume responsabilitatea guvernării. Iar facțiunea Ciucu-Orban-Bolojan să pregătească relansarea unui nou PNL chiar din interiorul partidului Forța Dreptei.
DISCLAIMER: Orice persoană, care se simte lezată de opiniile exprimate pe acest blog, are posibilitatea să trimită un drept la replică.
