De parcă nu erau suficiente scandalurile presărate cu tot felul de amenințări care se țin lanț în interiorul coaliției de guvernare, tensiuni care au generat instabilitate politică și au afectat credibilitatea României pe plan extern, îngrozind toate agențiile de rating care monitorizează situația economică a țării, scena politică este zguduită, mai nou, și de luptele de putere din interiorul PNL, conflictul mocnit dintre cele două mari grupări, care își disputau în culise supremația asupra rămășițelor din fostul mare partid al Brătienilor, a izbucnit violent la suprafață.
Hubert Thuma, președintele CJ Ilfov, a ieșit din conul de umbră în care a fost ținut de condamnarea penală cu suspendare, pe care a primit-o de la judecătorii ICCJ în anul 2014 pentru fapte de corupție, și își reclamă drepturile asupra partidului din Aleea Modrogan. Vrea dezbateri interne asupra programului de guvernare, vrea să-și protejeze oamenii de destituirile pe care le vizează Bolojan, ca urmare a rezultatelor slabe obținute în campaniile electorale, și mai vrea și bani de la bucureșteni. Mai exact, vrea ca 5% din impozitul pe venit estimat a fi încasat la nivelul Municipiului București să fie repartizat județului Ilfov.
Într-un interviu de mare amploare difuzat de postul de televiziune Antena3, la o oră de maximă audiență, printre bâlbe, scrâșniri și alte mârâieli la adresa actualei conduceri liberale, Hubert Thuma a lăsat să-i scape și câteva detalii despre filosofia și principiile sale de viață. Astfel, chestionat de către moderatoare cu privire la acuzațiile formulate în spațiul public de către reputatul profesor de științe politice, Cristian Preda, cu privire la faptul că Thuma ar fi comis un fals în declarații în CV-ul postat pe site-ul Camerei Deputaților, șeful CJ Ilfov s-a apărat spunând că e posibil să fi greșit când a redactat documentul, și chiar și-a cerut scuze pentru această eroare.
Lovit în orgoliul propriu de faptul că un profesor, perceput a fi și cam USR-ist, și-a permis să-i pună la îndoială studiile și capacitățile intelectuale, deși este destul de greu de înțeles cum o persoană care are doar studii de licență și masterat poate încurca anii în care a absolvit respectivele programe, Hubert Thuma, în mod sfidător, a ținut să precizeze că, oricum, pentru a ajunge la nivelul politic foarte înalt la care a ajuns el nici nu avea nevoie de studii. ”Aș fi putut să am doar grădinița sau 4 clase, eu am fost ales de oameni” – a spus acesta, plin de emfază, și lovind astfel în temelia care ar trebui să stea la baza ascensiuni tinerelor generații în orice domeniu profesional, nu doar în administrație sau politică.
Deși în ultimii zece ani, președintele Klaus Iohannis a transformat sistemul de educație în principalul său proiect de țară, realitatea cruntă, statistică demonstrează faptul că ”România Educată” a fost un simplu slogan utilizat de fostul șef al statului doar pentru a atrage voturi și simpatie electorală. Astfel, potrivit datelor Eurostat, publicate în luna mai 2025, în România rata de părăsire timpurie a școlii în 2024 a fost de 16,8%, cea mai mare din Uniunea Europeană și în ușoară creștere față de 2023 (16,6%), situându-se mult peste media UE (9,3%).
De asemenea, potrivit raportului OCDE, publicat în luna septembrie 2025, 16% dintre copiii din România cu vârste între 6 şi 14 ani nu merg la școală pentru că nu sunt înscriși în sistemul de învățământ. La liceu, procentul celor neînscriși se dublează – 32% din copiii români cu vârste între 15 și 19 ani nu urmează vreo formă de învățământ, iar numărul tinerilor care urmează o facultate a fost de 24% în 2024 – în scădere de la 26% în 2019.
Or, în contextul în care abandonul școlar este o problemă majoră în România, din postura de vicepreședinte al principalului partid de guvernare, cu aspirații de a ajunge chiar la conducerea acestei formațiuni, să afirmi clar și răspicat că, pentru a reuși în viață sau în politică nu ai nevoie de studii, este inconștiență crasă. Dar și o dovadă certă a faptului că politica la nivel înalt este o pălărie mult prea mare pentru Hubert Thuma.
Printr-o frază simplă, directă, de mare impact, și, mai ales, extrem de ușor de înțeles și de reținut de orice tânăr care a văzut interviul sau a citit relatările din presă sau de pe rețelele de socializare, Thuma a conturat modelul de succes pentru viitoarele generații: nu contează școala, poți să ai doar grădinița sau patru clase! Important este să fii șmecher, să stăpânești ”vrăjeala”, arta de a manipula oamenii și astfel poți să ai un loc garantat în politică.
Thuma încearcă să-și facă loc în politică exact pe modelul pe care îl propune tinerelor generații. Ca un ”șmecher cu patru clase”. Un model, probabil, învățat în cartier, la meciurile de box cu amicii săi Miki, Pasăre, și Buze. Este adevărat, în cazul condamnării penale cu suspendare a intervenit reabilitarea. Însă, instituția reabilitării operează doar pentru cazierul judiciar. În schimb, în ”cazierul moral” condamnarea ICCJ pentru fapte de corupție este o pată care va rămâne veșnic acolo și nu o poate șterge nicio instanță de judecată. E drept, la Glina sau la Bragadiru ”cazierul moral” nu are o importanță prea mare pentru Hubert Thuma. La Washington sau la Bruxelles, este o cu totul altă poveste.
