După ce timp de aproape zece ani, cât timp Klaus Iohannis s-a aflat în fruntea statului român, Partidul Național Liberal s-a aflat la cheremul exclusiv al acestuia, executând orbește toate directivele trasate de la Cotroceni și schimbându-și liderii în funcție de toanele, nazurile și interesele celui care a fost ales în anul 2014 în funcția de președinte al României tocmai pentru că promitea o ”altfel de politică”, în total contrast cu ”mocirla” politică promovată de predecesorii săi, liberalii au reușit, în sfârșit, să se vindece de sindromul ”tătucului” care le dictează calea de urmat și l-au instalat pe Ilie Bolojan în fruntea partidului pentru următorii doi ani de zile.
Noul ”Mesia” de la PNL, așa cum a fost etichetat Bolojan de o bună parte a reprezentanților mass-media, după ce a reușit să stârnească un mare val de simpatie populară la adresa sa, în urma unui interimat destul de atipic, de aproximativ trei luni de zile la Palatul Cotroceni, a intrat rapid în haina de lider și s-a apucat să strângă gunoiul lăsat atât în structura de conducere, cât și în finanțele formațiunii din Modrogan de ”vizionarii” Gorghiu, Blaga, Turcan, Orban, Cîțu și, mai ales, de „bunelul” Ciucă, slugile devotate prin intermediul cărora Klaus Iohannis a făcut și desfăcut alianțe politice, a promovat sau trântit diverse legi în Parlament, sau a orchestrat campanii de linșaj la adresa adversarilor săi politici.
Că marele partid prezidențial a ajuns să fie doar un ”gunoi” politic, pe care electoratul l-a sancționat extrem de drastic la ultimele alegerile parlamentare, când formațiunea liberală s-a clasat abia pe locul trei, după PSD și AUR, reușind, cu greu, să coaguleze doar 14% din opțiunile celor care s-au prezentat la vot pe 1 decembrie, iar în cazul alegerilor prezidențiale ambii candidați liberali, Nicolae Ciucă și, mai apoi, Crin Antonescu, au fost trimiși direct la tomberonul politicii de către români, o recunoaște chiar noul secretar general al partidului, Dan Motreanu, care, într-o postare pe pagina personală de Facebook, precizează faptul că ”În plan politic intern, obiectivul-cheie este reconstruirea dreptei democratice românești în jurul Partidului Național Liberal. Trebuie să redevenim un partid de viziune, nu doar un partid de structuri.”
Momentan, ”viziunea” promovată prin intermediul noului statut al partidului stârnește destule controverse în spațiul public. Dacă descentralizarea desemnării liderilor, recompensarea performanțelor electorale și simplificarea structurii de conducere sunt elemente care pot să contribuie la impulsionarea modernizării dorite de noua conducere a PNL, eliminarea dreptului de vot pentru organizația de femei și cea de tineri, precum și lipsa oricăror criterii de integritate cu privire la prezența în structura de conducere a membrilor PNL care au suferit condamnări penale cu suspendare sau executare, pare mai degrabă o reîntoarcere a PNL în Evul Mediu decât o propulsare în liga partidelor moderne.
Așa se face că, baroul de Ilfov, Hubert Thuma, condamnat în anul 2014 de către ICCJ la 6 de luni închisoare cu suspendare pentru fapte de corupție, și coordonatorul unui vaste rețele cu apucături interlope, care acționează în sistemul judiciar, din care face parte inclusiv actualul Procuror General al României, Alex Florența, a ajuns să fie păpușarul din umbră al acestui congres, trăgând sforile și jonglând cu cele mai importante funcții din cadrul noului Birou Executiv. Astfel, în echipa de marionete pe care Hubert Thuma a reușit să o impună la vârful noii conduceri ai PNL, conform dezvăluirilor apărute în mass-media, la loc de cinste se află Nicoleta Pauliuc, Adrian Veștea, Toma Petcu, Alina Gorghiu, George Tuță și Alexandru Popa.
În timp ce echipa ”penalilor”, coordonată de Hubert Thuma, s-a postat țopăind de fericire pe rețelele de socializare, echipa Clujenilor lui Emil Boc a declanșat sarabandă de lacrimi, strigăte și jelanie, lansând o serie de acuzații extrem de grave la adresa actualei echipe de conducere a partidului. Astfel, președintele Consiliului Județean Cluj Alin Tișe, cel care a ratat funcția de prim-vicepreședinte PNL, a acuzat, într-un text publicat pe Facebook, că o ”cooperativă a trădătorilor şi a non-performanței politice a pus mâna pe partid”. După ce, în trecut, Emil Boc a făcut o campanie deșănțată în favoarea lui Florin Cîțu, fiind vârful de lance al ”echipei câștigătoare” care l-a impus pe fostul ministru de Finanțe, o nulitate politică, la conducerea PNL, acum primarul Clujului a fost marele perdant al primului congres al liberalilor din era post-Klaus Iohannis.
În ce măsură va reuși noul tandem Bolojan-Motreanu să stângă tot gunoiul lăsat în urmă de slugile lui Klaus Iohannis, care s-au perindat la conducerea formațiunii din Aleea Modrogan în toți acești zece ani, și să relanseze Partidul Național Liberal drept principala forță politică reprezentativă pentru electoratul de dreapta, vom vedea în perioada următoare. Măsurile de austeritate care lovesc extrem de dur în toată populația și, în principal, în electoratul activ și antreprenori, votanți fideli ai PNL, nu îi ajută pe cei doi lideri prea mult.
Reformarea PNL, în timp ce partidul se află la guvernare și mai deține și funcția de prim-ministru, este un pariu extrem de riscant. Dacă vor câștiga acest pariu, Motreanu și Bolojan vor intra în istoria partidului. Însă, dacă îl vor pierde, echipa penalilor, condusă de Hubert Thuma, îi așteaptă pe cei doi la cotitură cu macetele înfipte la cingătoare. Și nu vor avea milă de ei. Sprijiniți din umbră și de aliații lor din PSD, penalii din PNL vor face orice ca să obțină toată puterea în partid. Iar Bolojan și Motreanu trebuie să fie conștienți de acest lucru. Pentru că și gunoiul cu iz penal, tot gunoi se numește.
