Intrată într-un evident con de umbră, după ce ani de zile a fost principala armă folosită de diverse tabere politice care și-au disputat supremația în stat, justiția a revenit în ultimele săptămâni în prim-planul atenției publice ca urmare a atacurilor în rafală lansate la adresa magistraților din România atât de președintele Nicușor Dan, cât și de premierul Ilie Bolojan, ambii fiind principalii reprezentanți ai puterii executive care s-a instalat la butoane în urma alegerilor prezidențiale din data de 18 mai 2025.
Dacă în trecut lupta pentru controlul justiției, respectiv pentru nominalizarea principalilor procurori-șefi, în speță pentru obținerea controlului asupra Direcției Naționale Anticorupție, văzută drept ”perla coroanei” sistemului judiciar, pe care toți liderii politici râvneau să o pună sub propriul căpăstru, a generat adevărate seisme politice care au dus la suspendarea președintelui României, arestări de lideri de partide, demolarea unor premieri și chiar inventarea unui referendum extrem de scandalos prin inutilitatea sa, acum justiția a devenit paratrăsnetul prin care puterea politică încearcă să fenteze consecințele pe care ar trebui să le deconteze din partea electoratului.
Aflați pe un trend descendent în opțiunile populației, conform tuturor sondajelor de opinie, ca urmare a măsurilor de austeritate impuse cu scopul de a redresa deficitul bugetar uriaș generat de fosta guvernare, în contextul în care încrederea electoratului în reprezentanții clasei politice este din ce în ce mai scăzută, situație reflectată și de votul de protest dat de români la alegerile prezidențiale din noiembrie 2024, Nicușor Dan și Ilie Bolojan au găsit ”țapul ispășitor” spre care să canalizeze furia tot mai crescândă a populației, anume magistrații și așa zisele ”pensii speciale” de care aceștia beneficiază la finalul carierei lor.
Frumos ambalată de către specialiștii lor în comunicare, acompaniați de cea mai mare parte a mass-media, banii primiți din subvenția de la partidele care formează actuala coaliție de guvernare dictând majoritatea titlurilor din presă, campania lansată de tandemul Dan-Bolojan împotriva magistraților ale căror pensii ar destabiliza bugetul țării are însă două mari hibe. Pe de o parte, majoritatea votanților care au pus ștampila pe Nicușor Dan sperau să asiste la o relansare a luptei împotriva corupției, după venirea acestuia la Cotroceni, nu la lecții de dirigenție ținute de președinte magistraților, de la pupitrul Administrației Prezidențiale, cu privire la modalitatea de redactare a solicitărilor de pensionare.
Pe de altă parte, indiferent de problemele evidente pe care sistemul de justiție le are la ora actuală, fie că vorbim de supra-aglomerarea instanțelor, de procesul lent de soluționare a cauzelor aflate pe rolul instanțelor și unităților de parchet, de corupția din sistem, care a dus la slăbirea încrederii cetățenilor în actul de justiție, sau de interminabilul proces de digitalizare al justiției din România, care ar putea să-i determine pe unii dintre români să se revolte cu privire la condițiile de pensionare ale reprezentanților din justiție, totuși, opinia publică înțelege foarte bine faptul că nu magistrații s-au aflat la guvernare în ultimii ani, și nu magistrații sunt cei care au aruncat țara la un deficit de 9% din PIB, ca urmare a deciziilor iresponsabile de cheltuire a banului public.
Însă, dincolo de presupusul ”prăpăd” pe care l-ar genera pensiile reprezentanților din justiție la nivelul bugetului țării, campania de demonizare publică a magistraților de către tandemul Dan-Bolojan mai are și un alt substrat. Anume, îngenuncherea procurorilor și judecătorilor în fața noului regim politic. Dacă Klaus Iohannis a preluat arhitectura de putere creată în justiție de predecesorul său, oamenii propulsați de Traian Băsescu în funcții cheie în sistemul de justiție fiind menținuți și de urmașul său la Palatul Cotroceni, actualul regim vrea o resetare totală la nivelul justiției.
Cum Traian Băsescu și-a păstrat multă vreme, după încheierea mandatului, influența în justiție și la nivelul serviciilor de informații, mazilirea lui Klaus Iohannis, prin demisia intempestivă a acestuia din funcția de președinte al României, a lăsat un mare vid de puterea în arhitectura de putere a statului, acesta pierzându-și toată autoritatea de șef al statului. În acest context, tulburarea apelor în justiției, prin stigmatizarea și defăimarea magistraților, sub pretextul reformei pensiilor, nu este altceva decât o tentativă de preluare în forță a sistemului de justiție de către noul regim politic. Cu alte cuvinte, Nicușor Dan și Ilie Bolojan își doresc ca magistrații să-i recunoască drept noii jupâni ai României și să le pupe inelul.
Momentan, reacția promptă a președinților Curților de Apel, a președinților Tribunalelor, a președinților de Judecătorii, precum și a organizației internaționale Magistrații Europeni pentru Democrație și Libertăți, care au condamnat la unison campania constantă de denigrare a sistemului judiciar din România, pare un semnal destul de clar că puterea judecătorească nu intenționează să se predea în fața noii puteri politice. Dacă magistrații vor rezista în fața acestei campanii mediatice extrem de puternice derulată împotriva lor, poate justiția din România va mai avea ceva șanse să-și recapete pe deplin independența. Dacă, însă, vor capitula, justiția se va întoarce în aceeași spirală în care a funcționat în ultimii 35 de ani.
