Reforma statului bate pasul pe loc, măsurile de austeritate au lovit din plin în întreaga populație, președintele României se află în campanie electorală pentru noul său partid politic, pe care se pregătește intens să îl lanseze, iar ședințele coaliției de guvernare sunt presărate doar cu ceartă și gâlceavă între partidele care o compun, disputele pentru funcții, bani și interese acaparând întreaga activitate politică și guvernamentală. Un tabloul destul de sumbru al scenei politice românești, creionat chiar la scurt timp de la instalarea noului guvern care a fost impus la Palatul Victoria, după alegerile prezidențiale din luna mai a acestui an.
Dacă vechile metehne ale celor două mari partide politice, care s-au agățat disperate cu ghearele de stâlpii puterii, deși semnalul dat de către populație cu privire la nevoia de schimbare a fost unul mai mult decât evident, nu au dispărut nici în urma lecției extrem de usturătoare pe care au primit-o la urne, bătălia pentru funcții și sinecuri cât mai bine plătite pentru clientela lor de partid fiind mai aprigă decât oricând, așteptările populație cu privire la prestația noului premier al României au fost cu totul altele.
Venit în Capitala țării la alegerile parlamentare din decembrie 2024, după o lungă perioadă de exil la Oradea, un surghiun impus atât de atribuțiile funcției de primar, destul de solicitante, cât și de incompatibilitatea evidentă cu fostul președinte al României, Ilie Bolojan a reușit să devină extrem de rapid liderul sondajelor de opinie, această ascensiune având loc pe fondul prăbușirii bruște a încrederii electoratului în clasa politică, ca urmare a șocului produs de anularea alegerilor prezidențiale, fiind privit de către alegători ca un adevărat profesionist care are priceperea necesară pentru reorganizarea statului și trecerea României prin valurile amenințătoare ale furtunii deficitului bugetar.
Însă, în loc să devină liderul care să genereze la nivelul populației entuziasmul și încrederea că țara se îndreaptă în direcția corectă, chiar dacă măsurile de austeritate sunt destul de greu de digerat pentru o mare parte a românilor, fostul primar al municipiului Oradea, în ciuda campaniilor de PR, plătite cu bani de la bugetul de stat, a reușit să devină extrem de rapid cel mai detestat politician în rândul tuturor categoriilor de electorat, indiferent de impactul economic pe care l-au resimțit în propriile buzunare, acesta dovedind o lipsă crasă de aptitudini de leadership necesare pentru un lider propulsat într-o poziție de maximă responsabilitate într-o perioadă de criză economică.
Încăpățânat și inflexibil, un comunicator foarte slab și un personaj incapabil să manifeste empatie și grijă față de categoriile sociale cele mai vulnerabile, însă un excelent manipulator al cifrelor și un real instigator la ură împotriva unor categorii sociale extrem de incomode pentru planurile sale de acaparare a întregii puteri în stat, așa cum este puterea judecătorească, de exemplu, la concurență cu actualul președinte al României, Ilie Bolojan a adoptat stilul guvernării prin demisie, orice propunere sau inițiativă guvernamentală râvnită de către acesta sau partidul pe care îl reprezintă fiind însoțită și de anunțul demisiei din funcția de prim-ministru dacă aceasta nu este adoptată sau transpusă în practică conform dorințelor sale.
Cum îl loc de premierul României Ilie Bolojan a devenit ”Amenințătorul” de la Palatul Victoria, intrând în conflict direct atât cu președintele Nicușor Dan, cât și cu puterea judecătorească din stat și reprezentanții acesteia din Consiliul Superior al Magistraturii și, ocazional, și cu Partidul Social Democrat, care este formațiunea majoritară din actuala coaliție de guvernare, foarte probabil, demisia fostului primar de la Oradea, municipiul devenit etalonul guvernării și obsesia maladivă în materie de restructurare administrativă practicată de actualul premier, fie că va avea loc ca urmare a unei crize de nervi, a presiunilor venite dinspre Palatul Cotroceni sau direct din stradă, din partea populației, mai devreme sau mai târziu, se va întâmpla.
Demisia pe care Ilie Bolojan o tot flutură momentan prin fața partenerilor de guvernare nu va deschide doar luptele pentru putere în interiorul actualei coaliții de guvernare pentru desemnarea unui înlocuitor, sau va genera chiar destrămarea acestei formule politice, ci va da startul și competiției interne de la nivelul PNL pentru impunerea unui nou președinte. Cum la umbra lui Klaus Iohannis și a marionetelor pe care acesta le-a impus timp de zece ani la conducerea formațiunii din Aleea Modrogan nu au crescut prea mulți vlăstari tineri, care să pria frâiele partidului și să-l reformeze din temelii, liberalii vor avea de ales între lideri care s-au mai perindat prin fruntea partidului în diverse ipostaze.
Iar între acești lideri se numără fie Emil Boc, actualul edil al Clujului, care a reușit o spectaculoasă revenire în încrederea electoratului, după o experiență guvernamentală destul de traumatizantă, fie Dan Motreanu, actual europarlamentar, un bun strateg și un liberal cu ștaif, loial partidului până în măduva oaselor, sau reprezentanta echipei ”penalilor” coordonată de Hubert Thuma, anume, senatoarea Nicoleta Pauliuc, latifundiară de Ilfov și cu soțul arestat ca urmare a legăturilor cu gruparea Cămătarilor. De direcția spre care va vira PNL, după plecarea lui Bolojan din fruntea guvernului și a partidului, va depinde și supraviețuirea sa pe scena politică. Iar direcțiile sunt două: spre lideri reformiști sau spre lideri penali.
