Peste numai două zile judecătorii Curții Constituționale a României ar putea să tranșeze definitiv disputa iscată între premierul Ilie Bolojan și puterea judecătorească, conflict declanșat ca urmare a tentativei abuzive a liderului PNL de a elimina pensiile de serviciu ale magistraților, deși regimul acestor pensii a fost reglementat, în deplin acord cu cerințele Comisiei Europene, încă din anul 2023, aceasta fiind una dintre cele mai dure lovituri aplicate independenței justiției din ultimii ani.
Un demers precedat de o amplă campanie mediatică de denigrare a puterii judecătorești, desfășurată de principalele partide aflate la guvernare, în complicitate cu marea majoritate a mass-media, acțiune care a generat și o serie de reacții în lanț din partea unor asociații europene precum, MEDEL (Magistrați Europeni pentru Democrație și Libertăți) sau Comitetul Executiv al ENCJ (European Network of Councils for The Judiciary), care au condamnat ferm atacurile puterii executive la adresa sistemului de justiție din România.
Deși prima rundă a războiului pornit de Ilie Bolojan împotriva magistraților s-a încheiat cu o înfrângerea acestuia, Curtea Constituționlă declarând neconstituțional, pe formă, proiectul asupra căruia guvernul Bolojan și-a asumat răspunderea în Parlamentului României, liderul de la Oradea nu s-a lasat mai prejos și a reluat ofensiva declanșată împotriva magistraților, astfel că, după o serie de discuții și consultări care au eșuat lamentabil, proiectul guvernului Bolojan se află, pentru a doua oară, la judecata Curții Constituționale.
Dacă în cazul primei asumări a guvernului Bolojan, magistrații au reacționat extrem de dur și Judecătoriile, Tribunalele și Curțile de Apel din întreaga țară și-au restrâns activitatea, judecând, până la decizia CCR, doar cazurile urgente, de data aceasta, Ilie Bolojan a plusat strategic cu ajutorul jurnaliștilor de la Recorder, care au produs un documentar cu privire la starea justiției din România, un material prin intermediul căruia au fost lansate o serie de acuzații extrem de grave la adresa șefului DNA, Marius Voineag, și a președintei ICCJ, Lia Savonea, fiind declanșate și câteva proteste de stradă.
Dacă atacurile la adresa lui Marius Voineag au drept scop generarea unui climat favorabil “capturării” DNA, având în vedere că mandatului acestuia expiră la sfârșitul lunii martie, iar acțiunile procurorilor DNA au afectat destul de grav imaginea guvernului Bolojan, acuzațiile formulate împotriva Liei Savonea urmăresc, între altele, și decredibilizarea completă a conducerii ICCJ, mai ales că, prin sesizările făcute la CCR cu privire la diverse proiecte de legi, Savonea s-a poziționat ca un veritabil lider al opoziției față de guvernul Bolojan.
Savonea nu s-a luat la “trântă” cu guvernul Bolojan doar în privința pensiilor de serviciu ale magistraților, ci a contestat la Curtea Constituțională și Legea privind plata pensiilor private, un proiect prin intermediul căruia actuala coaliție guvernamentală a intrat cu bocancii în dreptul românilor de a dispune, în integralitate, de economiile acumulate în Pilonul II de pensii, noul proiect stabilind un prag inițial de 30% din totalul activelor, urmând ca restul sumei sa fie distribuit treptat, pe o perioada de opt ani.
Chiar dacă CCR, cu majoritate de voturi, a respins ca neîntemeiată obiecția de neconstituționalitate formulată de Înalta Curte de Casație și Justiție, semnalul către societate a fost dat. Cea mai puternică și mai importantă instanță judecătorească nu luptă doar pentru drepturile magistraților, ci luptă pentru drepturile tuturor românilor. Or, în contextul în care instituția Avocatului Poporului a fost “capturată” de către USR, fiind tranzacționată ca la piață, iar opoziția parlamentară este extrem de anemică, Înalta Curte de Casație și Justiție a devenit principalul obstacol împotriva abuzurilor guvernului, având în vedere dreptul acestei instituții de a sesiza Curtea Constituțională.
Prin hotărârea pe care urmează să o pronunțe zilele acestea, judecătorii Curții Constituționale a României nu vor decide doar în privința menținerii sau desființării pensiilor de serviciu ale magistraților, ci vor stabili și care vor fi raporturile de putere din statul român în perioada următoare. Îi vor acorda puteri discreționare lui Ilie Bolojan, inclusiv dreptul de a interveni în puterea judecătorească, sau Înalta Curte de Casație și Justiție rămâne garantul respectării statului de drept. LIA sau ILIE, aceasta este întrebarea?
