Prăpastia extrem de adâncă care s-a format în ultimii ani între români și partidele care îi reprezintă în forul legislativ, exprimată în primul rând prin lipsa de interes manifestată de către electorat cu ocazia diverselor runde de alegeri, cu excepția celor prezidențiale unde votul este puternic personalizat, este pe cale să producă o surpriză de proporții la alegerile parlamentare care, conform prevederilor constituționale, vor avea loc în anul 2028.
Un sondaj de opinie publicat zilele trecute a agitat întreaga scenă politică și a spulberat toate strategiile gândite în laboratoarele partidelor care formează actuala majoritate parlamentară. Astfel, conform studiului realizat în perioada 1-9 septembrie 2025, 55,1% dintre români sunt de acord cu afirmația „Toate partidele existente acum în România ar trebui să dispară și să fie înlocuite cu unele noi”, în timp ce 40,7% își exprimă dezacordul, iar 4,1% au refuzat să răspundă la această întrebare.
De asemenea, întrebați dacă la viitoarele alegeri ar fi dispuși să acorde votul lor unui partid nou înființat, 50,6% dintre participanții la sondaj spun că da (față de 29,8% în mai 2015), 28,8% că nu (față de 35,8% în mai 2015), iar 19.9% nu sunt hotărâți (față de 23,6% în mai 2015), iar ponderea non-răspunsurilor este de 0,8%. Un rezultat care reprezintă, în primul rând, o palmă usturătoare aplicată marilor partide PNL și PSD, care s-au perindat în ultimii 35 de ani la guvernare, și care, prin duplicitatea, impostura și lăcomia manifestate de fiecare dată când au ajuns la vârful puterii, au reușit să spulbere speranțele celor care le-au acordat votul ani la rând.
Lehamitea dezvoltată de români față de actuala clasă politică s-a manifestat din plin și cu ocazia alegerilor prezidențiale din noiembrie 2024, apoi la reluarea acestora în luna mai 2025, când votul acestora s-a îndreptat preponderent spre figuri noi, mai puțin asociate cu partidele politice clasice, fie că vorbim de Elena Lasconi, percepută de electorat mai degrabă ca un politician nou și un edil ”tehnocrat”, sau de controversatul ”independent” Călin Georgescu, pentru ca, într-un final, un alt ”independent” să fie propulsat din fotoliul de primar al Capitalei direct în cel de președinte al României.
Un alt factor care, foarte probabil, a generat această respingere categorică a actualelor partide politice de către cei care sunt chemați la fiecare patru ani la urne, o reprezintă și criza acută de leadership pe care o traversează toate formațiunile politice aflate acum în lumina reflectoarelor. Atât PNL, cât și PSD au promovat în ultimii doar lideri de carton, personaje lipsite de personalitate, fără studiile și cultura politică necesare accederii într-o asemenea poziție de responsabilitate, indivizi care s-au aflat permanent sunt cota de încredere a partidelor în fruntea cărora au fost propulsați exclusiv prin jocuri de culise.
De asemenea, alianța toxică formată între cele două mari partide politice în urmă cu mai bine de patru ani, care a culminat cu propunerea unui candidat comun la alegerile prezidențiale din 4 mai 2025, candidat respins cu brutalitate de către electorat, inclusiv de votanții fideli ai PNL și PSD, precum și lipsa tradiționalei alternanțe la guvernare, care ar fi trebuit să se producă după alegerile din 1 decembrie 2024, o premieră în istoria politică post-decembristă, care a indus în mentalul colectiv percepția formării unui cartel politic, reprezintă o altă sursă de nemulțumire și frustrare în rândul românilor.
Nu în ultimul rând, lipsa unei opoziții reale în fața monolitului format din PSD și PNL și tentativa de permanentizare la putere a celor două mari partide politice, este un alt factor extrem de important care a apăsat pedala furiei care s-a acumulat în societate, cu atât mai mult, cu cât abuzul de putere al celor două formațiuni politice s-a realizat cu acceptul și binecuvântarea președintelui României, cel care, în alte împrejurări, de obicei, era perceput drept ”omul poporului”, adică principala forță care lupta împotriva exceselor partidelor politice.
În acest context, cea mai mare provocare pentru mandatul ”independentul” Nicușor Dan, primul lider politic care a fost ales în funcția de președinte al României fără să beneficieze de susținerea directă a unui partid politic, va fi resetarea întregii clase politice în sensul dorit de către cetățeni. Astfel, dacă în urma alegerilor legislative din anul 2028, în noul Parlament se vor afla exclusiv partide noi, partide care nu au mai deținut până acum puterea, iar PNL și PSD vor fi lăsate în afara scenei politice, atunci Dan va intra, cu siguranță, în istorie. Iar pentru atingerea acestui obiectiv, Nicușor Dan va trebui să facă un singur lucru. Să se asigure că cele două partide vor forma o coaliție și în următorii trei ani de zile.
