Coaliția de guvernare este pe un butoi de pulbere. Discuțiile interminabile purtate la Palatul Victoria în jurul celor șase pachete de legi care, chipurile, ar reseta România din temelii s-au împotmolit la primării. Dacă în ceea ce privește măsurile de austeritate, pe care același guvern Bolojan le-a instituit începând cu data de 1 august, la nivelul întregii populații, lucrurile au mers ca unse, liderii partidelor care alcătuiesc coaliția de guvernare nu au opus niciun fel de rezistență, ba chiar reprezentanții USR au bătut cu pumnul în masă, solicitând creșterea de urgență a cotei de TVA, de data acesta rezistența este una acerbă.
Proiectul de reformă a administrației publice a fost amânat cu două săptămâni, iar conform informațiilor apărute în mass-media, măsura ar fi fost amânată la cererea PSD, partid care, la ora actuală, deține cel mai număr de primării din România. Astfel, social-democrații au câștigat, la alegerile locale din iunie 2024, 1.677 de primării, din totalul de 3.180, fiind urmați de liberali cu 1.132, UDMR cu 200 de primării, USR cu 28, iar AUR cu 30 de primării. Cum mai mult de jumătate din administrația locală aparține PSD, iar partidul se pregătește de un congres extrem de tumultuos în toamna acestui an, este de înțeles reacția nervoasă a conducerii interimare din Kiseleff.
Disensiunile care au produs adevărate scântei între liderii PSD și premierul Bolojan au fost provocate de numărului de posturi care ar urma să fie reduse, în urma aplicării acestei reforme. Astfel, deși, inițial cele patru partide care alcătuiesc coaliția de guvernare ajunseseră la o înțelegere, fiind agreat proiectul privind reducerea posturilor din administrația locală cu un procent de 25%, adică cu 40.000 de posturi, ulterior premierul Bolojan s-a răzgândit și a venit cu un procent de 40%, adică peste 70.000 de posturi. O propunere care a provocat adevărate frisoane la nivelul leadership-ului PSD, care este cu gândul doar la congres, dar, foarte probabil, nici echipa penalilor din PNL, grupată în jurul lui Hubert Thuma, nu a primit vestea cu foarte mare bucurie.
Că administrația locală este suprapopulată cu ”oamenii primarului” mai ales în mediul rural, și în foarte multe cazuri ineficientă, multe primării neavând nici astăzi capacitatea de a atrage fondurile europene puse la dispoziția României prin diverse programe, exemple precum cel al primăriei Ciugud fiind extrem de rare, este o realitatea pe care o poate constata cu ușurință oricine. Însă, tăierea a 40.000 de mii sau a 70.000 de posturi nu rezolvă adevărata problemă a administrației locale pe care ”vizionarul” Bolojan împreună cu ceilalți lideri ai coaliției se prefac că nu o văd. Anume, osificarea administrației locale ca urmare a menținerii alegerii primarilor într-un singur tur de scrutin.
Proiectul alegerii primarilor într-un singur tur de scrutin, născut în laboratoarele Cotroceniului, cu scopul de a sprijini PDL să își crească numărul de primari la alegerile locale, și adoptat în mai 2011 de Camera Deputaților, în calitate de for decizional, cu voturile a 174 de deputați proveniți de la PDL, UDMR și minoritățile naționale, a fost prezentată, culmea, în cadrul dezbaterilor parlamentare ca fiind o măsură anti-criză, care ar permite realizarea de economii la bugetele locale. ”Având în vedere actuala criză financiară, care afectează drastic bugetul de stat și bugetele locale, și pentru un tratament egal, propunem prin actul normativ inițiat, ca alegerea primarilor să se efectueze identic cu cea a președinților de consilii județene, adică într-un singur tur de scrutin, dacă nu există balotaj” – au argumentat inițiatorii în frunte cu Gabriel Andronache, actualul lider al grupului PNL din Camera Deputaților.
Rezultatele ”reformei” administrației locale, prin instituirea alegerii primarilor într-un singur tur de scrutin, le vedem astăzi. Primari lipsiți de legitimitate electorală, aleși cu ajutorul rețelelor de partid, osificați în respectivele funcții, fapt care a dus la apariția și dezvoltarea unor veritabile caracatițe de corupție locală. Și, deși, PNL-ul de la aceea vreme avertiza că ”Legea va însemna încă un pas de îndepărtare de democrație, de valorile democratice”, iar social-democrații atrăgeau atenția că ”Alegerea primarului într-un singur tur se va face cu o pătrime sau poate şi mai puțin din cetățenii cu drept de vot”, astăzi ambele partide, după ce au ajuns să controleze întreaga hartă a Românie, evită orice discuție despre revenirea alegerii primarilor în două tururi.
Mai mult, în timpul campaniei pentru alegerile prezidențiale din primăvara acestui an, baroul de Olt, Paul Stănescu, într-un discurs care ar trebui să intre în istoria imbecilităților politice, încerca să-i mobilizeze pe primarii PNL și PSD cu sperietoarea” revenirii la alegerile în două tururi de scrutin. „Ne vom întoarce la două tururi, dacă pierdem” – îi avertiza secretarul general al PSD pe primarii dizidenți care nu prea doreau să ”tragă” la căruța candidatului Crin Antonescu.
Tăierea unui număr de posturi din cadrul primăriilor tratează doar efectul bolii de care suferă administrația locală, nu și cauza. Iar ”chirurgul” Bolojan pare că nu vede pădurea din cauza copacilor. Adevărata reformă a administrației locale nu se face doar prin tăierea unor posturi din schemele de personal ale primăriilor, ci prin revenirea la alegerea primarilor în două tururi de scrutin. Un primar care beneficiază de legitimitatea comunității din care face parte, va manifesta respect atât față de cei care l-au ales, cât și față de banii pe care trebuie să-i gestioneze. Niște lepre politice, care știu că vor fi alese cu ajutorul ”rețelelor” de partid și de corupție locală, vor continua să facă ce știu cel mai bine. Adică, să țină comunitățile locale, și întreaga Românie, în prizonierat.
