După o scurtă perioadă de acalmie, o consecință a șocului produs de rezultatul alegerilor prezidențiale din decembrie 2024, când un candidat independent a reușit să înfrângă mașinăriile de vot și de propagandă ale celor două mari partide politice și să țâșnească direct pe primul loc în scrutinul prezidențial, cu ajutorul exclusiv al rețelelor de socializare, noii lideri ai PNL și PSD au revenit le vechile metehne de falsificare a realității, derulând ample operațiuni de manipulare a opiniei publice cu ajutorul mass-media.
De data aceasta, victimele campaniilor executate de o mare parte a presei, ca urmare a cârdășiei toxice care s-a instituit în ultimii ani între partide și mass-media, în baza finanțărilor netransparente din subvențiile uriașe alocate de la bugetul de stat, au fost mai întâi magistrații, care au devenit ținta unei execuții mediatice al cărei ton la dat chiar Ilie Bolojan, la scurt timp de la preluarea mandatului de premier, într-o emisiune la postul de televiziune Digi24, apoi președintele României, Nicușor Dan, care este prezentat constant de site-ul G4Media drept un fel de ”puiuț” de legionar.
Dacă în cazul președintelui României efectul acestei campanii de presă, al cărei vârf de lance este chiar jurnalistul Dan Tăpălagă, acompaniat de o largă ”unitate” de locotenenți influenceri, are consecințe directe asupra popularității și capacității lui Nicușor Dan de a reprezenta un pol de putere și de autoritate în statul român, mandatul acestuia fiind, totuși, unul limitat din punct de vedere constituțional, consecințele linșajului mediatic executat asupra puterii judecătorești, la comanda premierului Ilie Bolojan, sunt unele mult mai grave, cu implicații atât asupra integrității fizice a procurorilor și judecătorilor care intră în contact direct cu publicul, cât și asupra independenței justiției și a încrederii cetățenilor în statul de drept.
De altfel, denigrarea instituțiilor statului, prin intermediul unor campanii de presă executate la comandă, a fost catalogată drept o VULNERABILITATE chiar de către Consiliul Suprem de Apărare al Țării încă din iunie 2010, în documentul transmis Parlamentului. Deși includerea campaniilor de presă la comandă în rândul amenințărilor la adresa siguranței naționale a fost primită la acel moment cu țipete și urlete, astăzi se dovedește a fi o decizie extrem de justă cu atât mai mult, cu cât presa a ajuns să stea în genunchi și cu mâna întinsă către banii pe care îi primește de la partide, fără a mai ține cont de linia de demarcație care ar trebui să existe între politic și ”a patra putere în stat”.
„Fenomenul campaniilor de presă la comandă cu scopul de a denigra instituții ale statului, prin răspândirea de informații false despre activitatea acestora, presiunile exercitate de trusturi de presă asupra deciziei politice în vederea obținerii de avantaje de natură economică sau în relația cu instituții ale statului reprezintă o altă vulnerabilitate a statului român” – se arăta în Strategia Națională de Apărare a României, elaborată în timpul mandatului președintelui Traian Băsescu.
Dacă în anii precedenți campaniile de presă orchestrate de către mogulii Sorin Ovidiu Vântu și Dan Voiculescu, îndreptate fie împotriva președintelui Traian Băsescu, fie împotriva unor nume grele din justiție, au fost finanțate direct de către cei doi patroni media, aceștia suportând, ulterior, și consecințele de rigoare, acum rolul mogulilor a fost preluat de către marile partidele parlamentare care, prin intermediul banilor alocați de la bugetul de stat, și-au subordonat majoritatea trusturilor de presă cu scopul de a influența și a distorsiona jocul democratic.
Profitând de faptul că își fac singuri legile în Parlament, dar și că până în acest moment nu au fost trași la răspundere decât de electorat, care la ultimele alegeri le-a aplicat o lecție usturătoare, de care au și uitat rapid, partidele au ignorat cu totul regulile transparenței și și-au făcut de cap cu banii românilor. Astfel că, în ciuda eforturilor jurnalistice depuse de diverse publicații, precum site-ul de investigații Snoop, de a obține de la PSD și PNL contractele pe care cele două partide le-au încheiat cu marile trusturi de presă pentru „promovare şi propagandă”, sumele vărsate de partide în conturile bancare ale marilor publicații au rămas strict secrete.
Însă, această cârdășie extrem de toxică care s-a dezvoltat între presă și partidele politice, cu consecințe deosebit de grave asupra democrației și a statului de drept, ar putea, totuși, să ia sfârșit cât de curând. Într-un interviu apărut în urmă cu câteva săptămâni, procurorul șef al DNA, Marius Voineag, a lansat o adevărată bombă care ar trebui să le dea frisoane șefilor de partide. Astfel, Voineag a declarat că ” „DNA are dosare deschise privind subvențiile partidelor politice din campania electorală și modul în care bani au ajuns la televiziuni și în panourile publicitare. Toate partidele sunt vizate. Am evitat expunerea publică înainte de alegeri pentru a nu fi acuzați de joc politic”.
”Acolo unde e subvenția, acolo e și DNA-ul” ar trebui să devină noul slogan al procurorilor lui Voineag. Dacă de popor și de ”judecata” la urne din partea electoratului nu mai au niciun fel de teamă, atunci partidele trebuie să știe de frica DNA. Procurorii trebuie să ancheteze nu doar modul fraudulos în care partidele politice au cheltuit banii proveniți din subvenție, ci și modalitatea în care a fost derulată campania de linșaj mediatic la adresa magistraților, cu consecințe deosebit de grave asupra încrederii cetățenilor în justiție și în statul de drept. Iar Strategia Națională de Apărare a României, care a definit și inclus campaniile de presă drept VULNERABILITĂȚI la adresa securității naționale, le oferă cadrul necesar ca să realizeze acest lucru. Au nevoie doar de puțin curaj!
